Inherited from Vulgar Latin *excotere, from Latin excutere, present active infinitive of excutiō.
a scoate (third-person singular present scoate, past participle scos) 3rd conj.
infinitive | a scoate | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | scoțând | ||||||
past participle | scos | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | scot | scoți | scoate | scoatem | scoateți | scot | |
imperfect | scoteam | scoteai | scotea | scoteam | scoteați | scoteau | |
simple perfect | scosei | scoseși | scoase | scoaserăm | scoaserăți | scoaseră | |
pluperfect | scosesem | scoseseși | scosese | scoseserăm | scoseserăți | scoseseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să scot | să scoți | să scoată | să scoatem | să scoateți | să scoată | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | scoate | scoateți | |||||
negative | nu scoate | nu scoateți |