scrobī
Borrowed from Bulgarian скробя (skrobja) or Serbo-Croatian skrobiti.
a scrobi (third-person singular present scrobește, past participle scrobit) 4th conj.
infinitive | a scrobi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | scrobind | ||||||
past participle | scrobit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | scrobesc | scrobești | scrobește | scrobim | scrobiți | scrobesc | |
imperfect | scrobeam | scrobeai | scrobea | scrobeam | scrobeați | scrobeau | |
simple perfect | scrobii | scrobiși | scrobi | scrobirăm | scrobirăți | scrobiră | |
pluperfect | scrobisem | scrobiseși | scrobise | scrobiserăm | scrobiserăți | scrobiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să scrobesc | să scrobești | să scrobească | să scrobim | să scrobiți | să scrobească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | scrobește | scrobiți | |||||
negative | nu scrobi | nu scrobiți |