Probably from an older form *scu(i)pi, from Vulgar Latin root *scupīre, from *escopīre, or *excuppere, from Late Latin *exconspuere, ultimately from Latin conspuere, from spuō. Compare Spanish escupir, Portuguese cuspir. Compare also Aromanian ascuchiu.
Audio: | (file) |
a scuipa (third-person singular present scuipă, past participle scuipat) 1st conjugation
infinitive | a scuipa | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | scuipând | ||||||
past participle | scuipat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | scuip | scuipi | scuipă | scuipăm | scuipați | scuipă | |
imperfect | scuipam | scuipai | scuipa | scuipam | scuipați | scuipau | |
simple perfect | scuipai | scuipași | scuipă | scuiparăm | scuiparăți | scuipară | |
pluperfect | scuipasem | scuipaseși | scuipase | scuipaserăm | scuipaserăți | scuipaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să scuip | să scuipi | să scuipe | să scuipăm | să scuipați | să scuipe | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | scuipă | scuipați | |||||
negative | nu scuipa | nu scuipați |