a secătui (third-person singular present secătuiește, past participle secătuit) 4th conjugation
infinitive | a secătui | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | secătuind | ||||||
past participle | secătuit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | secătuiesc | secătuiești | secătuiește | secătuim | secătuiți | secătuiesc | |
imperfect | secătuiam | secătuiai | secătuia | secătuiam | secătuiați | secătuiau | |
simple perfect | secătuii | secătuiși | secătui | secătuirăm | secătuirăți | secătuiră | |
pluperfect | secătuisem | secătuiseși | secătuise | secătuiserăm | secătuiserăți | secătuiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să secătuiesc | să secătuiești | să secătuiască | să secătuim | să secătuiți | să secătuiască | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | secătuiește | secătuiți | |||||
negative | nu secătui | nu secătuiți |