sēmimarīnus (feminine sēmimarīna, neuter sēmimarīnum); first/second-declension adjective
First/second-declension adjective.
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | feminine | neuter | masculine | feminine | neuter | ||
nominative | sēmimarīnus | sēmimarīna | sēmimarīnum | sēmimarīnī | sēmimarīnae | sēmimarīna | |
genitive | sēmimarīnī | sēmimarīnae | sēmimarīnī | sēmimarīnōrum | sēmimarīnārum | sēmimarīnōrum | |
dative | sēmimarīnō | sēmimarīnae | sēmimarīnō | sēmimarīnīs | |||
accusative | sēmimarīnum | sēmimarīnam | sēmimarīnum | sēmimarīnōs | sēmimarīnās | sēmimarīna | |
ablative | sēmimarīnō | sēmimarīnā | sēmimarīnō | sēmimarīnīs | |||
vocative | sēmimarīne | sēmimarīna | sēmimarīnum | sēmimarīnī | sēmimarīnae | sēmimarīna |