From senin + -ătate or from Latin serēnitās, serēnitātem.
seninătate f (plural seninătăți)
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) seninătate | seninătatea | (niște) seninătăți | seninătățile |
genitive/dative | (unei) seninătăți | seninătății | (unor) seninătăți | seninătăților |
vocative | seninătate, seninătateo | seninătăților |