a sfârâi (third-person singular present sfârâie, past participle sfârâit) 4th conjugation (intransitive)
infinitive | a sfârâi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | sfârâind | ||||||
past participle | sfârâit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | sfârâi | sfârâi | sfârâie | sfârâim | sfârâiți | sfârâie | |
imperfect | sfârâiam | sfârâiai | sfârâia | sfârâiam | sfârâiați | sfârâiau | |
simple perfect | sfârâii | sfârâiși | sfârâi | sfârâirăm | sfârâirăți | sfârâiră | |
pluperfect | sfârâisem | sfârâiseși | sfârâise | sfârâiserăm | sfârâiserăți | sfârâiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să sfârâi | să sfârâi | să sfârâie | să sfârâim | să sfârâiți | să sfârâie | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | sfârâie | sfârâiți | |||||
negative | nu sfârâi | nu sfârâiți |