a sluți (third-person singular present sluțește, past participle sluțit) 4th conjugation
infinitive | a sluți | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | sluțind | ||||||
past participle | sluțit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | sluțesc | sluțești | sluțește | sluțim | sluțiți | sluțesc | |
imperfect | sluțeam | sluțeai | sluțea | sluțeam | sluțeați | sluțeau | |
simple perfect | sluții | sluțiși | sluți | sluțirăm | sluțirăți | sluțiră | |
pluperfect | sluțisem | sluțiseși | sluțise | sluțiserăm | sluțiserăți | sluțiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să sluțesc | să sluțești | să sluțească | să sluțim | să sluțiți | să sluțească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | sluțește | sluțiți | |||||
negative | nu sluți | nu sluțiți |