sorti
sorti
Audio: | (file) |
sorti (feminine sortie, masculine plural sortis, feminine plural sorties)
sorti m (genitive singular sorta, no plural)
sorti
sorti f
sorti
sorti
sortī
From Old French, from Latin sortīrī, probably influenced by surrectus (through a Vulgar Latin form *surctus and its derivatives, possibly through a verb *surrectīre, surctīre).
Audio: | (file) |
sorti (gerund sortithie)
sorti
From soartă. Compare also Latin sortiri.
a sorti (third-person singular present sortește, past participle sortit) 4th conjugation
infinitive | a sorti | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | sortind | ||||||
past participle | sortit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | sortesc | sortești | sortește | sortim | sortiți | sortesc | |
imperfect | sorteam | sorteai | sortea | sorteam | sorteați | sorteau | |
simple perfect | sortii | sortiși | sorti | sortirăm | sortirăți | sortiră | |
pluperfect | sortisem | sortiseși | sortise | sortiserăm | sortiserăți | sortiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să sortesc | să sortești | să sortească | să sortim | să sortiți | să sortească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | sortește | sortiți | |||||
negative | nu sorti | nu sortiți |
sorti c
Borrowed from French sortie.[1]
sorti (definite accusative sortiyi, plural sortiler)