From statornic.
a statornici (third-person singular present statornicește, past participle statornicit) 4th conj.
infinitive | a statornici | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | statornicind | ||||||
past participle | statornicit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | statornicesc | statornicești | statornicește | statornicim | statorniciți | statornicesc | |
imperfect | statorniceam | statorniceai | statornicea | statorniceam | statorniceați | statorniceau | |
simple perfect | statornicii | statorniciși | statornici | statornicirăm | statornicirăți | statorniciră | |
pluperfect | statornicisem | statorniciseși | statornicise | statorniciserăm | statorniciserăți | statorniciseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să statornicesc | să statornicești | să statornicească | să statornicim | să statorniciți | să statornicească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | statornicește | statorniciți | |||||
negative | nu statornici | nu statorniciți |