Borrowed from French stigmatiser. By surface analysis, stigmat + -iza.
a stigmatiza (third-person singular present stigmatizează, past participle stigmatizat) 1st conj.
infinitive | a stigmatiza | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | stigmatizând | ||||||
past participle | stigmatizat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | stigmatizez | stigmatizezi | stigmatizează | stigmatizăm | stigmatizați | stigmatizează | |
imperfect | stigmatizam | stigmatizai | stigmatiza | stigmatizam | stigmatizați | stigmatizau | |
simple perfect | stigmatizai | stigmatizași | stigmatiză | stigmatizarăm | stigmatizarăți | stigmatizară | |
pluperfect | stigmatizasem | stigmatizaseși | stigmatizase | stigmatizaserăm | stigmatizaserăți | stigmatizaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să stigmatizez | să stigmatizezi | să stigmatizeze | să stigmatizăm | să stigmatizați | să stigmatizeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | stigmatizează | stigmatizați | |||||
negative | nu stigmatiza | nu stigmatizați |