stipendia
stipendia
stīpendia n
Borrowed from French stipendier, from Latin stipendiari.
a stipendia (third-person singular present stipendiez, past participle stipendiat) 1st conj.
infinitive | a stipendia | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | stipendiind | ||||||
past participle | stipendiat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | stipendiez | stipendiezi | stipendiază | stipendiem | stipendiați | stipendiază | |
imperfect | stipendiam | stipendiai | stipendia | stipendiam | stipendiați | stipendiau | |
simple perfect | stipendiai | stipendiași | stipendie | stipendiarăm | stipendiarăți | stipendiară | |
pluperfect | stipendiasem | stipendiaseși | stipendiase | stipendiaserăm | stipendiaserăți | stipendiaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să stipendiez | să stipendiezi | să stipendieze | să stipendiem | să stipendiați | să stipendieze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | stipendiază | stipendiați | |||||
negative | nu stipendia | nu stipendiați |