storci
storci
From stoarce.
a storci (third-person singular present storcește, past participle storcit) 4th conjugation
infinitive | a storci | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | storcind | ||||||
past participle | storcit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | storcesc | storcești | storcește | storcim | storciți | storcesc | |
imperfect | storceam | storceai | storcea | storceam | storceați | storceau | |
simple perfect | storcii | storciși | storci | storcirăm | storcirăți | storciră | |
pluperfect | storcisem | storciseși | storcise | storciserăm | storciserăți | storciseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să storcesc | să storcești | să storcească | să storcim | să storciți | să storcească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | storcește | storciți | |||||
negative | nu storci | nu storciți |