Borrowed from French striation. Equivalent to stria + -ție.
striație f (plural striații)
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) striație | striația | (niște) striații | striațiile |
genitive/dative | (unei) striații | striației | (unor) striații | striațiilor |
vocative | striație, striațio | striațiilor |