subordina
subōrdinā
subordina
a subordina (third-person singular present subordinează, past participle subordinat) 1st conj.
infinitive | a subordina | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | subordinând | ||||||
past participle | subordinat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | subordinez | subordinezi | subordinează | subordinăm | subordinați | subordinează | |
imperfect | subordinam | subordinai | subordina | subordinam | subordinați | subordinau | |
simple perfect | subordinai | subordinași | subordină | subordinarăm | subordinarăți | subordinară | |
pluperfect | subordinasem | subordinaseși | subordinase | subordinaserăm | subordinaserăți | subordinaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să subordinez | să subordinezi | să subordineze | să subordinăm | să subordinați | să subordineze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | subordinează | subordinați | |||||
negative | nu subordina | nu subordinați |
subordina