subsuma
Borrowed from French subsumer.
a subsuma (third-person singular present subsumează, past participle subsumat) 1st conj.
infinitive | a subsuma | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | subsumând | ||||||
past participle | subsumat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | subsumez | subsumezi | subsumează | subsumăm | subsumați | subsumează | |
imperfect | subsumam | subsumai | subsuma | subsumam | subsumați | subsumau | |
simple perfect | subsumai | subsumași | subsumă | subsumarăm | subsumarăți | subsumară | |
pluperfect | subsumasem | subsumaseși | subsumase | subsumaserăm | subsumaserăți | subsumaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să subsumez | să subsumezi | să subsumeze | să subsumăm | să subsumați | să subsumeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | subsumează | subsumați | |||||
negative | nu subsuma | nu subsumați |
subsuma