succeda
succeda
Borrowed from French succéder, from Latin succedere.
a succeda (third-person singular present succedă, past participle succedat) 1st conj.
infinitive | a succeda | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | succedând | ||||||
past participle | succedat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | succed | succezi | succedă | succedăm | succedați | succedă | |
imperfect | succedam | succedai | succeda | succedam | succedați | succedau | |
simple perfect | succedai | succedași | succedă | succedarăm | succedarăți | succedară | |
pluperfect | succedasem | succedaseși | succedase | succedaserăm | succedaserăți | succedaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să succed | să succezi | să succede | să succedăm | să succedați | să succede | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | succedă | succedați | |||||
negative | nu succeda | nu succedați |