From sulfit.
a sulfita (third-person singular present sulfitează, past participle sulfitat) 1st conj.
infinitive | a sulfita | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | sulfitând | ||||||
past participle | sulfitat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | sulfitez | sulfitezi | sulfitează | sulfităm | sulfitați | sulfitează | |
imperfect | sulfitam | sulfitai | sulfita | sulfitam | sulfitați | sulfitau | |
simple perfect | sulfitai | sulfitași | sulfită | sulfitarăm | sulfitarăți | sulfitară | |
pluperfect | sulfitasem | sulfitaseși | sulfitase | sulfitaserăm | sulfitaserăți | sulfitaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să sulfitez | să sulfitezi | să sulfiteze | să sulfităm | să sulfitați | să sulfiteze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | sulfitează | sulfitați | |||||
negative | nu sulfita | nu sulfitați |