suplanta
suplanta
Borrowed from French supplanter.
a suplanta (third-person singular present suplantează, past participle suplantat) 1st conj.
infinitive | a suplanta | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | suplantând | ||||||
past participle | suplantat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | suplantez | suplantezi | suplantează | suplantăm | suplantați | suplantează | |
imperfect | suplantam | suplantai | suplanta | suplantam | suplantați | suplantau | |
simple perfect | suplantai | suplantași | suplantă | suplantarăm | suplantarăți | suplantară | |
pluperfect | suplantasem | suplantaseși | suplantase | suplantaserăm | suplantaserăți | suplantaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să suplantez | să suplantezi | să suplanteze | să suplantăm | să suplantați | să suplanteze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | suplantează | suplantați | |||||
negative | nu suplanta | nu suplantați |
suplanta