From supra- + însămânțare.
supraînsămânțare f (plural supraînsămânțări)
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) supraînsămânțare | supraînsămânțarea | (niște) supraînsămânțari | supraînsămânțarile |
genitive/dative | (unei) supraînsămânțari | supraînsămânțarii | (unor) supraînsămânțari | supraînsămânțarilor |
vocative | supraînsămânțare, supraînsămânțareo | supraînsămânțarilor |