a tăinui (third-person singular present tăinuiește, past participle tăinuit) 4th conj.
infinitive | a tăinui | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | tăinuind | ||||||
past participle | tăinuit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | tăinuiesc | tăinuiești | tăinuiește | tăinuim | tăinuiți | tăinuiesc | |
imperfect | tăinuiam | tăinuiai | tăinuia | tăinuiam | tăinuiați | tăinuiau | |
simple perfect | tăinuii | tăinuiși | tăinui | tăinuirăm | tăinuirăți | tăinuiră | |
pluperfect | tăinuisem | tăinuiseși | tăinuise | tăinuiserăm | tăinuiserăți | tăinuiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să tăinuiesc | să tăinuiești | să tăinuiască | să tăinuim | să tăinuiți | să tăinuiască | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | tăinuiește | tăinuiți | |||||
negative | nu tăinui | nu tăinuiți |