tignī
a tigni (third-person singular present tignește, past participle tignit) 4th conj.
infinitive | a tigni | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | tignind | ||||||
past participle | tignit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | tignesc | tignești | tignește | tignim | tigniți | tignesc | |
imperfect | tigneam | tigneai | tignea | tigneam | tigneați | tigneau | |
simple perfect | tignii | tigniși | tigni | tignirăm | tignirăți | tigniră | |
pluperfect | tignisem | tigniseși | tignise | tigniserăm | tigniserăți | tigniseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să tignesc | să tignești | să tignească | să tignim | să tigniți | să tignească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | tignește | tigniți | |||||
negative | nu tigni | nu tigniți |