Inherited from Late Latin (in)toxicāre, present active infinitive of (in)toxicō, from Latin toxicus. Compare Italian intossicare, Venetan intosegar, tosegar, Friulian intosseâ. Doublet of intoxica.
a topseca (third-person singular present toapsecă, past participle topsecat) 1st conj.
infinitive | a topseca | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | topsecând | ||||||
past participle | topsecat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | toapsec | toapseci | toapsecă | topsecăm | topsecați | toapsecă | |
imperfect | topsecam | topsecai | topseca | topsecam | topsecați | topsecau | |
simple perfect | topsecai | topsecași | topsecă | topsecarăm | topsecarăți | topsecară | |
pluperfect | topsecasem | topsecaseși | topsecase | topsecaserăm | topsecaserăți | topsecaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să toapsec | să toapseci | să toapsece | să topsecăm | să topsecați | să toapsece | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | toapsecă | topsecați | |||||
negative | nu topseca | nu topsecați |