transfigura
transfigura
transfigura
trānsfigūrā
transfigura
Borrowed from French transfigurer, from Latin transfigurare.
a transfigura (third-person singular present transfigurează, past participle transfigurat) 1st conj.
infinitive | a transfigura | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | transfigurând | ||||||
past participle | transfigurat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | transfigurez | transfigurezi | transfigurează | transfigurăm | transfigurați | transfigurează | |
imperfect | transfiguram | transfigurai | transfigura | transfiguram | transfigurați | transfigurau | |
simple perfect | transfigurai | transfigurași | transfigură | transfigurarăm | transfigurarăți | transfigurară | |
pluperfect | transfigurasem | transfiguraseși | transfigurase | transfiguraserăm | transfiguraserăți | transfiguraseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să transfigurez | să transfigurezi | să transfigureze | să transfigurăm | să transfigurați | să transfigureze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | transfigurează | transfigurați | |||||
negative | nu transfigura | nu transfigurați |
transfigura