a trebălui (third-person singular present trebăluiește, past participle trebăluit) 4th conjugation
infinitive | a trebălui | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | trebăluind | ||||||
past participle | trebăluit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | trebăluiesc | trebăluiești | trebăluiește | trebăluim | trebăluiți | trebăluiesc | |
imperfect | trebăluiam | trebăluiai | trebăluia | trebăluiam | trebăluiați | trebăluiau | |
simple perfect | trebăluii | trebăluiși | trebălui | trebăluirăm | trebăluirăți | trebăluiră | |
pluperfect | trebăluisem | trebăluiseși | trebăluise | trebăluiserăm | trebăluiserăți | trebăluiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să trebăluiesc | să trebăluiești | să trebăluiască | să trebăluim | să trebăluiți | să trebăluiască | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | trebăluiește | trebăluiți | |||||
negative | nu trebălui | nu trebăluiți |