Borrowed from Old Church Slavonic трѫбица (trǫbica), diminutive of трѫба (trǫba), from Proto-Slavic *trǫba.
trâmbiță f (plural trâmbițe)
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) trâmbiță | trâmbița | (niște) trâmbițe | trâmbițele |
genitive/dative | (unei) trâmbițe | trâmbiței | (unor) trâmbițe | trâmbițelor |
vocative | trâmbiță, trâmbițo | trâmbițelor |