Borrowed from French tuméfier.
a tumefia (third-person singular present tumefiază, past participle tumefiat) 1st conj.
infinitive | a tumefia | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | tumefiind | ||||||
past participle | tumefiat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | tumefii | tumefii | tumefie | tumefiem | tumefiați | tumefie | |
imperfect | tumefiam | tumefiai | tumefia | tumefiam | tumefiați | tumefiau | |
simple perfect | tumefiai | tumefiași | tumefie | tumefiarăm | tumefiarăți | tumefiară | |
pluperfect | tumefiasem | tumefiaseși | tumefiase | tumefiaserăm | tumefiaserăți | tumefiaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să tumefii | să tumefii | să tumefie | să tumefiem | să tumefiați | să tumefie | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | tumefie | tumefiați | |||||
negative | nu tumefia | nu tumefiați |