a turbura (third-person singular present turbură, past participle turburat) 1st conj.
infinitive | a turbura | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | turburând | ||||||
past participle | turburat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | turbur | turburi | turbură | turburăm | turburați | turbură | |
imperfect | turburam | turburai | turbura | turburam | turburați | turburau | |
simple perfect | turburai | turburași | turbură | turburarăm | turburarăți | turburară | |
pluperfect | turburasem | turburaseși | turburase | turburaserăm | turburaserăți | turburaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să turbur | să turburi | să turbure | să turburăm | să turburați | să turbure | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | turbură | turburați | |||||
negative | nu turbura | nu turburați |