universaliza
Borrowed from French universaliser. By surface analysis, universal + -iza.
a universaliza (third-person singular present universalizează, past participle universalizat) 1st conj.
infinitive | a universaliza | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | universalizând | ||||||
past participle | universalizat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | universalizez | universalizezi | universalizează | universalizăm | universalizați | universalizează | |
imperfect | universalizam | universalizai | universaliza | universalizam | universalizați | universalizau | |
simple perfect | universalizai | universalizași | universaliză | universalizarăm | universalizarăți | universalizară | |
pluperfect | universalizasem | universalizaseși | universalizase | universalizaserăm | universalizaserăți | universalizaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să universalizez | să universalizezi | să universalizeze | să universalizăm | să universalizați | să universalizeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | universalizează | universalizați | |||||
negative | nu universaliza | nu universalizați |
universaliza