From vârtej.
a vârteji (third-person singular present vârtejește, past participle vârtejit) 4th conj.
infinitive | a vârteji | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | vârtejind | ||||||
past participle | vârtejit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | vârtejesc | vârtejești | vârtejește | vârtejim | vârtejiți | vârtejesc | |
imperfect | vârtejeam | vârtejeai | vârtejea | vârtejeam | vârtejeați | vârtejeau | |
simple perfect | vârtejii | vârtejiși | vârteji | vârtejirăm | vârtejirăți | vârtejiră | |
pluperfect | vârtejisem | vârtejiseși | vârtejise | vârtejiserăm | vârtejiserăți | vârtejiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să vârtejesc | să vârtejești | să vârtejească | să vârtejim | să vârtejiți | să vârtejească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | vârtejește | vârtejiți | |||||
negative | nu vârteji | nu vârtejiți |