vehicula
vehicula
Borrowed from French véhiculer.
a vehicula (third-person singular present vehiculează, past participle vehiculat) 1st conj.
infinitive | a vehicula | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | vehiculând | ||||||
past participle | vehiculat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | vehiculez | vehiculezi | vehiculează | vehiculăm | vehiculați | vehiculează | |
imperfect | vehiculam | vehiculai | vehicula | vehiculam | vehiculați | vehiculau | |
simple perfect | vehiculai | vehiculași | vehiculă | vehicularăm | vehicularăți | vehiculară | |
pluperfect | vehiculasem | vehiculaseși | vehiculase | vehiculaserăm | vehiculaserăți | vehiculaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să vehiculez | să vehiculezi | să vehiculeze | să vehiculăm | să vehiculați | să vehiculeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | vehiculează | vehiculați | |||||
negative | nu vehicula | nu vehiculați |
vehicula