verbaliza
verbaliza
Borrowed from French verbaliser.
a verbaliza (third-person singular present verbalizează, past participle verbalizat) 1st conj.
infinitive | a verbaliza | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | verbalizând | ||||||
past participle | verbalizat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | verbalizez | verbalizezi | verbalizează | verbalizăm | verbalizați | verbalizează | |
imperfect | verbalizam | verbalizai | verbaliza | verbalizam | verbalizați | verbalizau | |
simple perfect | verbalizai | verbalizași | verbaliză | verbalizarăm | verbalizarăți | verbalizară | |
pluperfect | verbalizasem | verbalizaseși | verbalizase | verbalizaserăm | verbalizaserăți | verbalizaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să verbalizez | să verbalizezi | să verbalizeze | să verbalizăm | să verbalizați | să verbalizeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | verbalizează | verbalizați | |||||
negative | nu verbaliza | nu verbalizați |
verbaliza