From vrednic.
a vrednici (third-person singular present vrednicește, past participle vrednicit) 4th conj.
infinitive | a vrednici | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | vrednicind | ||||||
past participle | vrednicit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | vrednicesc | vrednicești | vrednicește | vrednicim | vredniciți | vrednicesc | |
imperfect | vredniceam | vredniceai | vrednicea | vredniceam | vredniceați | vredniceau | |
simple perfect | vrednicii | vredniciși | vrednici | vrednicirăm | vrednicirăți | vredniciră | |
pluperfect | vrednicisem | vredniciseși | vrednicise | vredniciserăm | vredniciserăți | vredniciseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să vrednicesc | să vrednicești | să vrednicească | să vrednicim | să vredniciți | să vrednicească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | vrednicește | vredniciți | |||||
negative | nu vrednici | nu vredniciți |