a vroi (third-person singular present vroiește, past participle vroit) 4th conj.
infinitive | a vroi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | vroind | ||||||
past participle | vroit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | vroiesc | vroiești | vroiește | vroim | vroiți | vroiesc | |
imperfect | vroiam | vroiai | vroia | vroiam | vroiați | vroiau | |
simple perfect | vroii | vroiși | vroi | vroirăm | vroirăți | vroiră | |
pluperfect | vroisem | vroiseși | vroise | vroiserăm | vroiserăți | vroiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să vroiesc | să vroiești | să vroiască | să vroim | să vroiți | să vroiască | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | vroiește | vroiți | |||||
negative | nu vroi | nu vroiți |