a zăbăvi (third-person singular present zăbăvește, past participle zăbăvit) 4th conjugation
infinitive | a zăbăvi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | zăbăvind | ||||||
past participle | zăbăvit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | zăbăvesc | zăbăvești | zăbăvește | zăbăvim | zăbăviți | zăbăvesc | |
imperfect | zăbăveam | zăbăveai | zăbăvea | zăbăveam | zăbăveați | zăbăveau | |
simple perfect | zăbăvii | zăbăviși | zăbăvi | zăbăvirăm | zăbăvirăți | zăbăviră | |
pluperfect | zăbăvisem | zăbăviseși | zăbăvise | zăbăviserăm | zăbăviserăți | zăbăviseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să zăbăvesc | să zăbăvești | să zăbăvească | să zăbăvim | să zăbăviți | să zăbăvească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | zăbăvește | zăbăviți | |||||
negative | nu zăbăvi | nu zăbăviți |