a zdupăi (third-person singular present zdupăie, past participle zdupăit) 4th conj.
infinitive | a zdupăi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | zdupăind | ||||||
past participle | zdupăit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | zdupăi | zdupăi | zdupăie | zdupăim | zdupăiți | zdupăie | |
imperfect | zdupăiam | zdupăiai | zdupăia | zdupăiam | zdupăiați | zdupăiau | |
simple perfect | zdupăii | zdupăiși | zdupăi | zdupăirăm | zdupăirăți | zdupăiră | |
pluperfect | zdupăisem | zdupăiseși | zdupăise | zdupăiserăm | zdupăiserăți | zdupăiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să zdupăi | să zdupăi | să zdupăie | să zdupăim | să zdupăiți | să zdupăie | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | zdupăie | zdupăiți | |||||
negative | nu zdupăi | nu zdupăiți |