a zețui (third-person singular present zețuiește, past participle zețuit) 4th conjugation
infinitive | a zețui | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | zețuind | ||||||
past participle | zețuit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | zețuiesc | zețuiești | zețuiește | zețuim | zețuiți | zețuiesc | |
imperfect | zețuiam | zețuiai | zețuia | zețuiam | zețuiați | zețuiau | |
simple perfect | zețuii | zețuiși | zețui | zețuirăm | zețuirăți | zețuiră | |
pluperfect | zețuisem | zețuiseși | zețuise | zețuiserăm | zețuiserăți | zețuiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să zețuiesc | să zețuiești | să zețuiască | să zețuim | să zețuiți | să zețuiască | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | zețuiește | zețuiți | |||||
negative | nu zețui | nu zețuiți |