Borrowed from Old Church Slavonic забовити (zaboviti), from Proto-Slavic *zabava.
a zăbovi (third-person singular present zăbovește, past participle zăbovit) 4th conjugation
infinitive | a zăbovi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | zăbovind | ||||||
past participle | zăbovit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | zăbovesc | zăbovești | zăbovește | zăbovim | zăboviți | zăbovesc | |
imperfect | zăboveam | zăboveai | zăbovea | zăboveam | zăboveați | zăboveau | |
simple perfect | zăbovii | zăboviși | zăbovi | zăbovirăm | zăbovirăți | zăboviră | |
pluperfect | zăbovisem | zăboviseși | zăbovise | zăboviserăm | zăboviserăți | zăboviseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să zăbovesc | să zăbovești | să zăbovească | să zăbovim | să zăboviți | să zăbovească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | zăbovește | zăboviți | |||||
negative | nu zăbovi | nu zăboviți |