a zăvorî (third-person singular present zăvorăște, past participle zăvorît) 4th conj.
infinitive | a zăvorî | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | zăvorând | ||||||
past participle | zăvorât | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | zăvorăsc | zăvorăști | zăvorăște | zăvorâm | zăvorâți | zăvorăsc | |
imperfect | zăvoram | zăvorai | zăvora | zăvoram | zăvorați | zăvorau | |
simple perfect | zăvorâi | zăvorâși | zăvorî | zăvorârăm | zăvorârăți | zăvorâră | |
pluperfect | zăvorâsem | zăvorâseși | zăvorâse | zăvorâserăm | zăvorâserăți | zăvorâseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să zăvorăsc | să zăvorăști | să zăvorască | să zăvorâm | să zăvorâți | să zăvorască | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | zăvorăște | zăvorâți | |||||
negative | nu zăvorî | nu zăvorâți |