a îmbufna (third-person singular present îmbufnează, past participle îmbufnat) 1st conj.
infinitive | a îmbufna | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | îmbufnând | ||||||
past participle | îmbufnat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | îmbufnez | îmbufnezi | îmbufnează | îmbufnăm | îmbufnați | îmbufnează | |
imperfect | îmbufnam | îmbufnai | îmbufna | îmbufnam | îmbufnați | îmbufnau | |
simple perfect | îmbufnai | îmbufnași | îmbufnă | îmbufnarăm | îmbufnarăți | îmbufnară | |
pluperfect | îmbufnasem | îmbufnaseși | îmbufnase | îmbufnaserăm | îmbufnaserăți | îmbufnaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să îmbufnez | să îmbufnezi | să îmbufneze | să îmbufnăm | să îmbufnați | să îmbufneze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | îmbufnează | îmbufnați | |||||
negative | nu îmbufna | nu îmbufnați |