a îmbumba (third-person singular present îmbumbă, past participle îmbumbat) 1st conjugation
infinitive | a îmbumba | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | îmbumbând | ||||||
past participle | îmbumbat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | îmbumb | îmbumbi | îmbumbă | îmbumbăm | îmbumbați | îmbumbă | |
imperfect | îmbumbam | îmbumbai | îmbumba | îmbumbam | îmbumbați | îmbumbau | |
simple perfect | îmbumbai | îmbumbași | îmbumbă | îmbumbarăm | îmbumbarăți | îmbumbară | |
pluperfect | îmbumbasem | îmbumbaseși | îmbumbase | îmbumbaserăm | îmbumbaserăți | îmbumbaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să îmbumb | să îmbumbi | să îmbumbe | să îmbumbăm | să îmbumbați | să îmbumbe | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | îmbumbă | îmbumbați | |||||
negative | nu îmbumba | nu îmbumbați |