a îmbumbia (third-person singular present îmbumbiază, past participle îmbumbiat) 1st conj.
infinitive | a îmbumbia | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | îmbumbiind | ||||||
past participle | îmbumbiat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | îmbumbiez | îmbumbiezi | îmbumbiază | îmbumbiem | îmbumbiați | îmbumbiază | |
imperfect | îmbumbiam | îmbumbiai | îmbumbia | îmbumbiam | îmbumbiați | îmbumbiau | |
simple perfect | îmbumbiai | îmbumbiași | îmbumbie | îmbumbiarăm | îmbumbiarăți | îmbumbiară | |
pluperfect | îmbumbiasem | îmbumbiaseși | îmbumbiase | îmbumbiaserăm | îmbumbiaserăți | îmbumbiaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să îmbumbiez | să îmbumbiezi | să îmbumbieze | să îmbumbiem | să îmbumbiați | să îmbumbieze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | îmbumbiază | îmbumbiați | |||||
negative | nu îmbumbia | nu îmbumbiați |