a înaura (third-person singular present înaurează, past participle înaurat) 1st conjugation
infinitive | a înaura | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | înaurând | ||||||
past participle | înaurat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | înaurez | înaurezi | înaurează | înaurăm | înaurați | înaurează | |
imperfect | înauram | înaurai | înaura | înauram | înaurați | înaurau | |
simple perfect | înaurai | înaurași | înaură | înaurarăm | înaurarăți | înaurară | |
pluperfect | înaurasem | înauraseși | înaurase | înauraserăm | înauraserăți | înauraseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să înaurez | să înaurezi | să înaureze | să înaurăm | să înaurați | să înaureze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | înaurează | înaurați | |||||
negative | nu înaura | nu înaurați |