a încreți (third-person singular present încrețește, past participle încrețit) 4th conj.
infinitive | a încreți | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | încrețind | ||||||
past participle | încrețit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | încrețesc | încrețești | încrețește | încrețim | încrețiți | încrețesc | |
imperfect | încrețeam | încrețeai | încrețea | încrețeam | încrețeați | încrețeau | |
simple perfect | încreții | încrețiși | încreți | încrețirăm | încrețirăți | încrețiră | |
pluperfect | încrețisem | încrețiseși | încrețise | încrețiserăm | încrețiserăți | încrețiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să încrețesc | să încrețești | să încrețească | să încrețim | să încrețiți | să încrețească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | încrețește | încrețiți | |||||
negative | nu încreți | nu încrețiți |