From în- + cunună, cf. cununa, also încorona. Compare Aromanian ncurun, ncurunari.
Audio: | (file) |
a încununa (third-person singular present încunună, past participle încununat) 1st conj.
infinitive | a încununa | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | încununând | ||||||
past participle | încununat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | încunun | încununi | încunună | încununăm | încununați | încunună | |
imperfect | încununam | încununai | încununa | încununam | încununați | încununau | |
simple perfect | încununai | încununași | încunună | încununarăm | încununarăți | încununară | |
pluperfect | încununasem | încununaseși | încununase | încununaserăm | încununaserăți | încununaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să încunun | să încununi | să încunune | să încununăm | să încununați | să încunune | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | încunună | încununați | |||||
negative | nu încununa | nu încununați |