a încălica (third-person singular present încalică, past participle încălicat) 1st conj.
infinitive | a încălica | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | încălicând | ||||||
past participle | încălicat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | încălic | încălici | încălică | încălicăm | încălicați | încălică | |
imperfect | încălicam | încălicai | încălica | încălicam | încălicați | încălicau | |
simple perfect | încălicai | încălicași | încălică | încălicarăm | încălicarăți | încălicară | |
pluperfect | încălicasem | încălicaseși | încălicase | încălicaserăm | încălicaserăți | încălicaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să încălic | să încălici | să încălice | să încălicăm | să încălicați | să încălice | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | încălică | încălicați | |||||
negative | nu încălica | nu încălicați |