a îndrăci (third-person singular present îndrăcește, past participle îndrăcit) 4th conjugation
infinitive | a îndrăci | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | îndrăcind | ||||||
past participle | îndrăcit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | îndrăcesc | îndrăcești | îndrăcește | îndrăcim | îndrăciți | îndrăcesc | |
imperfect | îndrăceam | îndrăceai | îndrăcea | îndrăceam | îndrăceați | îndrăceau | |
simple perfect | îndrăcii | îndrăciși | îndrăci | îndrăcirăm | îndrăcirăți | îndrăciră | |
pluperfect | îndrăcisem | îndrăciseși | îndrăcise | îndrăciserăm | îndrăciserăți | îndrăciseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să îndrăcesc | să îndrăcești | să îndrăcească | să îndrăcim | să îndrăciți | să îndrăcească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | îndrăcește | îndrăciți | |||||
negative | nu îndrăci | nu îndrăciți |