a înduioși (third-person singular present înduioșește, past participle înduioșit) 4th conjugation
infinitive | a înduioși | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | înduioșind | ||||||
past participle | înduioșit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | înduioșesc | înduioșești | înduioșește | înduioșim | înduioșiți | înduioșesc | |
imperfect | înduioșeam | înduioșeai | înduioșea | înduioșeam | înduioșeați | înduioșeau | |
simple perfect | înduioșii | înduioșiși | înduioși | înduioșirăm | înduioșirăți | înduioșiră | |
pluperfect | înduioșisem | înduioșiseși | înduioșise | înduioșiserăm | înduioșiserăți | înduioșiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să înduioșesc | să înduioșești | să înduioșească | să înduioșim | să înduioșiți | să înduioșească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | înduioșește | înduioșiți | |||||
negative | nu înduioși | nu înduioșiți |