a însănătoșa (third-person singular present însănătoșează, past participle însănătoșat) 1st conj.
infinitive | a însănătoșa | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | însănătoșând | ||||||
past participle | însănătoșat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | însănătoșez | însănătoșezi | însănătoșează | însănătoșăm | însănătoșați | însănătoșează | |
imperfect | însănătoșam | însănătoșai | însănătoșa | însănătoșam | însănătoșați | însănătoșau | |
simple perfect | însănătoșai | însănătoșași | însănătoșă | însănătoșarăm | însănătoșarăți | însănătoșară | |
pluperfect | însănătoșasem | însănătoșaseși | însănătoșase | însănătoșaserăm | însănătoșaserăți | însănătoșaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să însănătoșez | să însănătoșezi | să însănătoșeze | să însănătoșăm | să însănătoșați | să însănătoșeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | însănătoșează | însănătoșați | |||||
negative | nu însănătoșa | nu însănătoșați |