a întruchipa (third-person singular present întruchipează, past participle întruchipat) 1st conj.
infinitive | a întruchipa | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | întruchipând | ||||||
past participle | întruchipat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | întruchipez | întruchipezi | întruchipează | întruchipăm | întruchipați | întruchipează | |
imperfect | întruchipam | întruchipai | întruchipa | întruchipam | întruchipați | întruchipau | |
simple perfect | întruchipai | întruchipași | întruchipă | întruchiparăm | întruchiparăți | întruchipară | |
pluperfect | întruchipasem | întruchipaseși | întruchipase | întruchipaserăm | întruchipaserăți | întruchipaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să întruchipez | să întruchipezi | să întruchipeze | să întruchipăm | să întruchipați | să întruchipeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | întruchipează | întruchipați | |||||
negative | nu întruchipa | nu întruchipați |